Mănăstirile din această regiune sunt fără îndoială unele din cele mai frumoase şi totodată vestite aşezăminte de cult din lume. Păstrate şi restaurate cu grijă de istorici şi artişti, aceste adevărate vestigii, în ciuda nenumăratelor cotropiri şi distrugeri, sunt până astăzi locuri de reculegere şi meditaţie. Frumuseţea lor este unică din punct de vedere arhitectonic şi a materialelor folosite, unele din ele fiind adevărate minuni ale ingeniozităţiişi simţului artistic.

Localitatea Pojorâta se mândreşte cu un edificiu bisericesc unic, Biserica Ortodoxă Sf. Nicolae cu şapte turnuri ce a fost ridicată în anul 1901, fiind unicată arhitectonic în cadrul bisericilor săteşti din Bucovina. Deşi nu este înscrisă în Lista monumentelor din judeţul Suceava, reprezintă o raritate în România şi în Europa, datorită celor 7 turnuri (există doar 4 astfel de biserici în Europa).

Biserica „Sfântul Ioan Botezătorul“ este a doua biserică ortodoxă din comuna Pojorâta. Potrivit tradiţiei locului, hramul bisericii se sărbătoreşte, de câţiva ani încoace, în duminica după Soborul Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Pr. paroh Dumitru Beşliu este fiu al satului şi slujeşte în localitatea natală din anul 1998. La arhitectura ansamblului parohial se observă contribuţia goticului, într-o interpretare locală, iese în evidenţă clopotniţa cu boderia în piatră, caracteristică stilului gotic. Parohia Pojorâta II a început ridicarea clopotniţei şi a unui centru social filantropic, cu spaţii bine delimitate ca utilizare şi dotare.

© Gabi Mireanu / Schitul vechi la mănăstriea Sf. Ioan Iacob

Mănăstirea Sfântul Ioan Iacob Corlăţeni se află în localitatea Pojorâta, din judeţul Suceava. Din localitatea Câmpulung Moldovenesc se merge spre Vatra Dornei, iar în localitatea Pojorâta se coteşte la stânga şi se merge până la mănăstire. Este o mănăstire cu obşte de monahi. Vechea biserică este închinată Sfântului Ioan Iacob de la Neamţ (5 august), iar noua biserică este închinată Sfintei Treimi (a doua zi după Rusalii). În biserica mănăstirii se află părticele din cinstitele Moaşte ale următorilor sfinţi: Sfântul Ioan Iacob de la Neamţ, Sfântul Cuvios Gheorghe Hozevitul, SfinţiiMucenici Prov, Tarah şi Andronic, Sfântul Mare Mucenic Procopie şi Sfinţii Mucenici ucişi în pustiul Hozeva. În biserică se află şi o icoană făcătoare de minuni cu Sfânta Ana, mama Maicii Domnului.

De asemenea, în Pojorâta mai sunt biserica Evanghelică, construită în anii 1909-1910, biserica romano-catolică, zidită în anul 1805, Casa de Rugăciune a comunităţii creştine baptiste, dată în folosinţă în septembrie 1998.

În anul 2002, în parohia Valea Putnei a început construcţia Bisericii "Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril". Un an mai târziu, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Pimen, Arhiepiscopul Sucevei şi Rădăuţilor, au debutat lucrările la Centrul filantropic "Sfântul Vasile cel Mare", care a fost sfinţit în luna octombrie a anului 2011.

Mănăstiri din împrejurimi:

Mănăstirea Rarău, aflată în satul Chiril, comuna Crucea, judeţul Suceava, este o mănăstire ortodoxă de călugări, ctitorită de către domnitorul Petru Rares, în anul 1538.

Mănăstirea se află pe Muntele Rarău, la aproximativ 25 de kilometri de aşezarea de la poalele acestuia. La Mănăstirea Rarău se poate ajunge din Piatra Neamţ sau Târgu Neamţ, trecând prin Poiana Teiului, Broşteni şi ajungând în satul Chiril. De la podul peste pârâul Chiril se urcă pe muntele Rarău pe un drum asfaltat aproape 4 kilometri, după care, din dreptul unei troiţe, se merge la pas, pe un drum asfaltat (vara, pe timp însorit, se poate ajunge cu maşina până la mănăstire), alţi 800 de metri.

O altă cale de acces este prin Vatra Dornei. De la autogara oraşului se poate lua autobuzul Dorna Arini - Chiril, după care drumul trebuie străbătut pe jos. Un alt traseu, mult mai anevoios, este cel din Câmpulung Est, peste vârful Rarăului. Acesta este însă închis iarna, fiind greu accesibil chiar şi pe timp însorit.

De asemenea, la mănăstire se poate ajunge şi din Pojorâta, mergând pe drumul care duce spre Rarău, iar la intersecţia dintre Vârful Rarău şi Chiril, se merge pe drumul spre Chiril, drumul fiind asfaltat.

Ctitorie a domnitorului Petru Rareş, Mănăstirea Rarău poate deveni adăpost şi loc de rugăciune pentru orice drumeţ care se încumetă să străbată piscurile din zona Dornelor.

© Iliu Nicolae / Mănăstirea Sihăstria Rarăului

Mănăstirea Sihăstria Rarăului este situată pe str. Izvorul Alb, nr. 160, Câmpulung Moldovenesc, Judetul Suceava .

Pornind din Câmpulung Moldovenesc în drum spre Pietrele Doamnei, călăuziţi de Izvorul Alb, se poate ajunge în minunata poiana a Sihăstriei Rarău, în prezent cu un număr de 20 de vieţuitori sfătuiţi pe calea mântuirii de Părintele Stareţ Protosinghel Haralambie. Documentele vremii atestă că la 1541, voievodul Petru Rareş, aflându-se în trecere pe aici cu domniţa Ruxandra şi încântat de farmecul peisajului, a hotărât să ctitorească lăcaş de rugăciune şi meditaţie, drept mulţumire adusă lui Dumnezeu, pentru victoria ce-o repurtase împotriva hoardelor năvălitoare ale tătarilor.

La ora actuală mănăstirea domină ca o bijuterie rară Poiana Sihăstriei. Aşezământul mai cuprinde 26 de chilii, iar pentru credincioşii care fac pelerinaje, în special duminicile şi sărbătorile de peste an, există posibilităţi de cazare cu destinaţie specială pentru credincioşi, cărora li se serveşte şi masa.

Programul religios şi duhovnicesc e inspirat de la Muntele Athos şi de la mănăstirile Frăsinei (Vâlcea) şi Sihăstria Neamţului. Zilnic se oficiază Sfânta Liturghie, vecernia şi slujba de la miezul nopţii, cu privegheri şi acatiste ce se impun în programul monastic.

© Gabi Mireanu / Mănăstirea Moldovița

Mănăstirea Moldoviţa, zidită în anul 1532 şi pictată în anul 1537, fiind unul din cele mai valoroase monumente de artă medievală românească din vremea lui Petru Rareş. Din anul 1993, Mănăstirea Moldoviţa face parte din patrimoniul UNESCO , fiind înscrisă în catalogul World Heritage-marile monumente ale lumii, alături de alte patru mănăstiri din Bucovina: Voroneţ, Arbore, Humor, Suceviţa, deoarece ele sunt unice prin pictura lor interioară şi exterioară, cât şi prin arhitectura lor ce caracterizează epoca de glorie a Moldovei.

Mănăstirea Voroneţ, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi cartier al orașului Gura Humorului. Mănăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (1457-1504).

Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel Mare, anul 1496. În scenele din altar și din naos artistul a urmărit să redea îndeosebi sensul teologal al imaginilor, realizând un ansamblu solemn, dar cu vădit caracter de monumentalitate. Pictura exterioară a Voronețului,datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești.

Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de viață, însuflețite, firești. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii înconjurătoare și în care predomină verdele și albastrul, prin compoziția larg desfășurată a diferitelor scene.

© Gabi Mireanu / Mănăstirea Sucevița

Mănăstirea Suceviţa este o mănăstire din România, situată la 18 km de Rădăuți (județul Suceava), înscrisă pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO.

Construit în stilul arhitecturii moldovenești - îmbinare de elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici de lemn din Moldova, edificiul, de mari proporții, păstrează planul trilobat și stilul statornicit în epoca lui Ștefan cel Mare, cu pridvorul închis. Arhitectura îmbină elemente de artă bizantină și gotică, la care se adaugă elemente de arhitectură ale vechilor biserici din lemn din Moldova.

Mănăstirea Putna este un lăcaș monahal ortodox, unul din cele mai importante centre culturale, religioase și artistice românești. A fost supranumită „Ierusalimul Neamului Românesc” (Mihai Eminescu). Mănăstirea se află la 33 km nord-vest de orașul Rădăuți, în județul Suceava, în nordul Moldovei. Mănăstirea a fost un important centru cultural; aici s-au copiat manuscrise și au fost realizate miniaturi prețioase. Lăcașul deține un bogat muzeu mănăstiresc, cu broderii, manuscrise, obiecte de cult, icoane etc.

De asemenea, se mai pot vizita următoarele biserici şi mănăstiri: mănăstirea Probota, din comuna Dolhasca, sat Probota, Mănăstirea Humor, din comuna Mănăstirea Humorului, Mănăstirea Slatina, din comuna Slatina, Mănăstirea Dragomirna din Mitocul Dragomirnei, Biserica Arbore, din comuna Arbore, Biserica Pătrăuţi din comuna Pătrăuţi, Mănăstirea Râşca, din comuna Râşca.